15.11.2019
Muzeul Național de Artă al României
Privind spre viitor, privind în trecut #8
program de conferințe asociat expoziției
24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969-1971
IOANA POPESCU
vineri, 15 noiembrie 2019, 18:00
Muzeul Național de Artă al României, Galeria Națională, parter
Calea Victoriei 49-53 București
acces liber, eveniment în limba română
Institutul Prezentului (IP) prezintă o nouă ediție a seriei de conferințe Privind spre viitor, privind în trecut, a doua din seria evenimentelor conexe asociate expoziției 24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969-1971 deschisă de la Muzeul Național de Artă al României în perioada 7 noiembrie 2019 – 2 februarie 2020, dar și în legătură directă cu reinterpretarea piesei Geneză a coregrafei Miriam Răducanu, realizată de artista Mădălina Dan special pentru expoziție. Geneză a fost creată de Miriam Răducanu în intervalul 1969–1970, pe un solo de flaut compus de Anatol Vieru, Rezonanțe Bacovia, parte a ciclului Muzică pentru Bacovia şi Labiş, Nocturne şi Rezonanţe (1959). Una din prezentările piesei a avut loc în cadrul Nocturnului III 9 ½ din 21 noiembrie 1970 la Teatrul Țăndărică, iar Miriam Răducanu a fost ulterior invitată de regizorul Mirel Ilieșiu să integreze coregrafia acesteia în filmul În marea trecere (1971, 5 bocete în interpretarea Corului Madrigal), care a fost interzis la acel moment de cenzura comunistă. Conferința susținută de Ioana Popescu pornește de la o serie de teme specifice culturii tradiționale care au preocupat-o pe Miriam Răducanu, punînd accent pe discutarea ritualurilor de trecere în context tradițional și urban.
Conferința este precedată la ora 17:00 de prezentarea piesei GENEZĂ. Performance-ul are durata de 7 minute și este prezentat de 3 ori într-un interval de 45 min. Intrarea la GENEZĂ se face pe baza biletului de expoziție MNAR (10 lei).
Despre facerea și trecerile lumii
Sîntem conștienți sau nu, viața omului e alcătuită dintr-un șir de treceri. Treceri mari, dintr-o lume într-alta – nașterea, moartea –, treceri dintr-o stare socială într-alta – școala, nunta, meseria –, sau treceri mici, cotidiene – joaca / jocul, somnul / visul. Toate aceste praguri și alegeri sînt materializate simbolic prin gesturi și comportamente colective moștenite. Prescripții și proscripții impuse de mentalitatea colectivă sînt mereu actualizate prin practici rituale, care astăzi persistă uneori doar sub formă de automatisme, fărîme de credințe, superstiții sau pur și simplu ziceri desemantizate. În ciuda pierderii sensului cunoscut odată, sau poate tocmai prin misterul pe care îl creează această pierdere, vechile practici simbolice au fascinat și fascinează creatorii. Propun o privire mai atentă asupra facerilor și trecerilor din lumea tradițională, în speranța unei mai bune înțelegeri a surselor de inspirație ale acestora.
Ioana Popescu este etnolog. A studiat Istoria Artei la București și a lucrat ca cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor pînă în 1989. Apoi, a făcut parte din echipa care a pus bazele Muzeului Țăranului Român. S-a specializat în Antropologie vizuală, a organizat Arhiva de Imagine a Muzeului și a participat la înființarea revistei de antropologie Martor. A coordonat proiecte culturale internaționale, Stone House și Virtual Childhood Museum. A susținut cursuri de Etnologie și Antropologie vizuală la Universitatea Națională de Arte și la Universitatea București și a publicat studii, articole și volume despre imaginea documentară. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici, Alumna a Colegiului Noua Europă și Cavaler al Ordinului Meritul Cultural pentru cercetare științifică. Dar, mai ales, e pensionară, ceea ce îi oferă nebănuita satisfacție de a vorbi vrute și nevrute, despre țărănie.
Expoziţia 24 de argumente este realizată de Institutul Prezentului în colaborare cu Muzeul Naţional de Artă al României și Arhiva Demarco, Edinburgh.
Privind spre viitor, privind în trecut #8 face parte din proiectul Prezență, ritual, afect: Către o antropologie a mișcării. Vizual de Andrei Turenici.
Parteneri logistici: DHL International Romania, Hornbach
Cu sprijinul: British Council România, Rezidenţa BRD Scena9
Partener de comunicare: DC Communication
Parteneri media: Radio România Cultural, rfi România, Zeppelin
Finanţatori: Proiect cultural cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional și de Ordinul Arhitecţilor din România din timbrul arhitecturii
Disclaimer: Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitea beneficiarului finanţării.
Contact: ip@institutulprezentului.ro