Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean

Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean
14 octombrie 2021–6 februarie 2022

Muzeul Național de Artă al României
Aripa Kretzulescu
Calea Victoriei 49–53, București

www.institutulprezentului.ro
www.mnar.arts.ro

Deschiderea expoziției: joi, 14 octombrie 2021
Expoziția poate fi vizitată începînd cu ora 17:00 pînă la ora 20:00.
La ora 18:00 va avea loc prezentarea expoziției în fața sculpturii artistului Henry Moore aflată în curtea Muzeului Național de Artă al României (în dreptul intrării în Galeria de Artă Europeană).

Program de vizitare general: miercuri–duminică, 10:00–18:00, ultima intrare: 17:30

Curatori: Lujza Kotočová, Alina Șerban, Daniel Véri

Institutul Prezentului și Muzeul Național de Artă al României deschid expoziția „Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean”. Cu un caracter documentar, aceasta propune o contextualizare a itinerării expoziției Henry Moore la București, Bratislava, Praga și Budapesta în 1966–67. Expoziția constituie un proiect colectiv de cercetare, fiind inițiată de istoricii de artă Alina Șerban (București), Daniel Véri (Budapesta) și Lujza Kotočová (Praga) și conține o serie de interviuri realizate cu martorii expoziției din România, Cehia și Ungaria: Ioana Vlasiu, istoric de artă, Constantin Flondor, pictor, Grigorie Minea, sculptor, Peter Jacobi, sculptor; Adéla Matasová, artist intermedia; György Jovánovics, sculptor, László Gyémánt, pictor, Krisztina Passuth, istoric de artă, Márta Kovalovszky & Péter Kovács, istorici de artă.

Considerată a fi, la acel moment, cea mai amplă retrospectivă internațională a lui Henry Moore, expoziția, organizată de Consiliul Britanic împreună cu autoritățile locale din România, Cehoslovacia și Ungaria, a cuprins lucrări — sculpturi și desene — realizate de-a lungul a cinci decenii, între 1924 și 1964. Cercetarea de față urmărește istoriile acestor evenimente la București, Bratislava, Praga și Budapesta, investigînd rolul lor în îmblînzirea tensiunilor politice și a ideologiilor antagoniste după 1960. Acestea au fost rezultatul programului de schimb cultural cu Blocul Estic coordonat de Consiliul Britanic: în schimbul găzduirii expoziției Moore, aceste țări au avut posibilitatea să organizeze evenimente similare în Anglia. Cronologia prezentă în cadrul expoziției analizează astfel de conexiuni bilaterale între Anglia și cele trei țări socialiste. Mai mult, evidențiază și alte evenimente legate de Moore care au avut loc în Blocul Estic (Polonia, Bulgaria) și în Iugoslavia.

Recepția operei lui Henry Moore s-a realizat diferit în fiecare țară ca urmare a condițiilor artistice și politice specifice și a gradului de familiarizare cu creația lui Moore, dobîndită anterior pe canale oficiale sau neoficiale. Discuțiile din jurul expoziției au constituit o dovadă că viața artistică și culturală locală a fost stimulată de prezența lui Moore, în unele cazuri modelînd cariere artistice individuale sau întărind ideile și tendințele deja prezente în peisajul cultural al acestor țări în anii 1960. În consecință, expozițiile lui Moore au constituit un instrument comun atît pentru autoritățile britanice, cît și pentru autoritățile locale în propria lor diplomație culturală.

Expoziția itinerantă a lui Henry Moore reprezintă un moment excepțional în istoria postbelică a expozițiilor din Blocul Răsăritean, iar revizitarea unui astfel de eveniment dintr-o perspectivă transnațională, poate contribui semnificativ la înțelegerea complexității politicilor culturale ale anilor 1960.

Conferință asociată: vineri, 15 octombrie 2021, 16.00–18.00
Centrul Ceh București
Str. Ion Ghica nr. 11, București

Katarzyna Murawska-Muthesius, „Henry Moore, un războinic modernist: cazul Poloniei”
Lujza Kotočová, „Procese diplomatice și politici expoziționale: prezentarea publică a lucrărilor lui Henry Moore în Cehoslovacia, 1966”
Daniel Véri, „Întîlnire de gradul trei: Henry Moore în Ungaria”
Detalii: institutulprezentului.ro/event/conferinte-asociate-expozitiei-idolul-modern

Institutul Prezentului (IP) este o platformă de cercetare și resurse artistice în domeniul culturii vizuale și performative concepută de Ștefania Ferchedău și Alina Șerban. Centrat pe artiști și istoriile lor personale, pe experienţe determinate temporal și forme de (auto)arhivare, Institutul examinează diverse practici și situaţii din trecutul recent pînă în prezent din perspectivă transnaţională și transculturală.

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) a luat ființă în anul 1948, fiind păstrătorul unui patrimoniu important de artă medievală, modernă și contemporană românească și universală. Pe lîngă activitatea sa de cercetare și de conservare, MNAR desfășoară ample programe expoziționale, educaționale și inițiază parteneriate cu  importante instituții de cultură, din țară și din străinătate.

Parteneriatul cu Institutul Prezentului este ocazionat de existența unei sculpturi de Henri Moore în patrimoniul MNAR, aceasta fiind achiziționată de Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă în urma expoziției artistului la București în anul 1966.

Finanțatori: Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național; Proiect susținut de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură
Parteneri: Academia de Artă din Praga, Muzeul de Artă – Institutul European de Cercetare pentru Istoria Artei (KEMKI)
Cu sprijinul: Centrul Ceh, Institutul Polonez București, Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București
Parteneri logistici: Policolor, Ytong

Echipa
Cercetare: Lujza Kotočová, Alina Șerban, Daniel Véri, Diana Bularca
Management și comunicare: Ștefania Ferchedău
Suport logistic: Rudy Teianu
Identitate vizuală: Andrei Turenici (Daniel & Andrew Design Studio)
Arhitectură expoziție: Alex Axinte, Cristi Borcan (studioBASAR)
Fotografie și procesare imagini: Serioja Bocsok
Producție și editare filme: Andreea Lăcătuș
Traducere: Diana Bularca, Claudia Lie, Laura Ionică
Producție amenajare spațiu și display: Top Event, Azero
Montaj cutter-plotter și autocolante: Nelu Dinu

Credit fotografii: Radu Petrescu, 1966 © Arhiva Familiei Radu Petrescu

Mulțumiri
Maria Albani, Emőke Bodonyi, Gyöngyi Bubik & Csaba Keresztes (Arhiva Națională Ungară), Suzana Dan, Réka Deim, Dessislava Dimova, Adelina Fileva & Nikoleta Gologanova (Galeria Orașului Sofia), Zoltán Földvári (Földvári Books), Constantin Flondor, Vivien Gál (Biblioteca și Arhiva Műcsarnok), Jakub Gajda, Ion Grigorescu & Arhiva Familiei Radu Petrescu, László Gyémánt, Jakub Ivánek (Ostravské sochy), Peter Jacobi, Jan Jílek, György Jovánovics, Ruxandra Juvara, Robin Ujfaluši (Centrul Ceh București), András László Kósa & Tibor Kovács & Magdolna Csegedi (Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București), Katarina Kostandinović (Centrul de Cultură Belgrad), Alexandra Kusá & Zuzana Koblišková & Katarína Kučerová Bodnárová (Galeria Națională Slovacă), Márta Kovalovszky & Péter Kovács, Doru Gheorghe Liciu (Arhiva Diplomatică MAE), Grigore Minea, Pavlína Morganová (Academia de Artă din Praga), Krisztina Passuth, Bojana Piškur (Galeria de Artă Modernă Ljubljana), Attila Pőcze (Vintage Galéria), Enikő Róka (BTM Fővárosi Képtár), Natalia Mosor & Paweł Rutkowski (Institutul Polonez București), Tomáš Hylmar & Dita Schulmeisterová (Arhiva Galeriei Naționale din Praga), Simona Stoyanova-Markova & Milena Milcheva (Arhivele Agenției de Stat a Bulgariei), Sebestyén György Székely (Galeria Quadro), Agnieszka Szewczyk, Annamária Szőke, Eszter Tóth (Muzeul Janus Pannonius), Dezső Váli, Dejan Vučetić (Casa Patrimoniului Belgrad), Suzana Vuksanović (Muzeul de Artă Contemporană Vojvodina), Zdeněk Zůcha (Institutul de Literatură Cehă al CAS), Karolina Zychowicz (Zachęta Galeria Națională de Artă Varșovia), Ioana Vlasiu, Mihai Pop (Galeria Plan B), Marian Țone, Ciprian Furtună, Nelu Dinu

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.

NOTĂ: Evenimentul are loc cu respectarea regulilor sanitare în vigoare în București.

Contact: ip@institutulprezentului.ro