Publicaţii

Personalitate creativă, metodică, preocupată de generarea matematica a formei și a transformării ei, Laurențiu Ruță (1955, Biled–2024, Cluj-Napoca) are propriul sau loc în istoria fotografiei experimentale din România. În acest interviu, artistul revizitează traseul formarii sale — aflat sub semnul școlii artistice timișorene a anilor 1970 și al evenimentelor alternative desfășurate în cadrul Atelierului 35 din Cluj în perioada anilor 1980. Dezvăluind experiențele neașteptate născute din întîlnirea sa cu fotografia, Laurențiu Ruță analizează raporturile specifice angajate de imaginile fotografice rezultate în urma tipului de intervenție și proces de lucru asumat.

Design: Daniel & Andrew Design Studio (Andrei Turenici)

Limba: Engleză/ Română
Pagini: 512
ISBN: 978-973-0-34823-1

Cu sprijinul: Colecției Kontakt Viena, Galeriei Diehl Berlin, Asociației Eleon și a lui Constantin Flondor

Fac cîte un carnet pentru fiecare expoziție sau proiect. Este ca un atelier de buzunar și ca un spațiu de cercetare. În carnet, desenele sînt împinse mai departe, pînă la limită, și nu sînt foarte politically correct. Există o mulțime de desene proaste, lucruri care nu funcționează, glume proaste. Umorul este greu de prins… Din două sute de desene într-un carnet, doar treizeci sau cincizeci ajung pe perete și poate zece vor ajunge în repertoriul general. Repertoriul a început în 2000 și de atunci desenele au fost deopotrivă încorporate și abandonate, trecînd de pe un perete pe altul.

Design:
Andrei Turenici (Daniel & Andrew Design Studio)

Editare imagini:
Serioja Bocsok, Aurelian Ardeleanu

Corectură:
Emmet Cooke, Diana Bularca, Alina Ioan

ISBN: 978-606-94536-8-1
Cu sprijinul: AFCN, donatori individuali

Bucureștiul lui Ion Grigorescu este un București trăit și consemnat subiectiv, adesea dual (de zi și de noapte), surprins fie întâmplător în periplul zilnic al artistului, fie reimaginat și rescris de visele sale notate în jurnal. Este un București care se dezvăluie treptat, cu problemele sale, cu limitele sale, cu spațiile sale ruralizate de la marginea cartierelor de locuințe prefabricate, un București al remodelărilor grobiene de după 1990.

Născut în 1937 la Cluj, Lucian Meţianu face parte din neo‑avangarda muzicală românească de la finalul anilor 1960. Preocupat de transpunerea matematică a sunetului, Meţianu dezvoltă o gîndire componistică bazată pe importanţa centrului referenţial, readucînd în discuţie, alături de alţi colegi de generaţie (Octavian Nemescu, Corneliu Cezar), spectrul armonicelor naturale, universalul şi oscilaţia ca element fundamental al lumii. Urmăreşte să aplice la nivelul structurii muzicale raporturile numerice, îndeosebi şirul lui Fibonacci şi ecuaţia lui Lorentz cu privire la studiul haosului şi al imprevizibilului. Introducînd ideea transformării ca principiu de compoziţie…

Diet Sayler, născut în 1939 la Timişoara şi stabilit din 1973 la Nürnberg, este unul dintre protagoniştii importanţi ai neo‑avangardei artistice româneşti a anilor 1960–1970, perioadă în care şi‑a cristalizat un limbaj vizual profund înrădăcinat în interesul său pentru matematică, arhitectură, mişcare, serialitate şi muzică. Sensibil la principiile constructivismului şi la teritoriul sintetic al abstracţio‑ nismului geometric, Diet Sayler a urmărit dezvoltarea unei estetici a „exactului”, tradusă printr‑un sistem operaţional bazat pe dialectica contrastelor şi pe introducerea unei noi constante: hazardul. Seriile sale timpurii de lucrări includ…

Născută în 1924 la Piatra Neamţ, Miriam Răducanu este considerată unul dintre cei mai influenţi artişti, dansatori şi coregrafi români. Coregrafiile sale au redefinit în mod fundamental vocabularul dansului contemporan din România, explorînd esenţializarea mişcării, raportul viu şi nesubordonat dintre arte, lărgind în acest fel noţiunea de dans ca spaţiu al sincretismului, al dialogului dintre dansatori, muzicieni, poeţi, actori. Utilizînd principii de lucru provenind din expresionismul german, la care se adaugă multiple surse din foclorul românesc, literatură şi teatru, construcţiile sale performative reintegrează muzica clasică sau jazz‑ul de o manieră inovatoare.

Născut în 1940 la Paşcani, Octavian Nemescu este unul din principalii exponenţi ai mişcării de avangardă din componistica românească, concepţia şi gramatica sa muzicală operînd la un nivel profund, de recuperare a primordialităţii aflate la baza tradiţiilor muzicale, cu scopul atingerii unei noi universalităţi artistice. De numele său, şi al altor colegi din generaţia sa, este legată apariţia şi evoluţia curentului spectral românesc (Iluminaţii pentru orchestră, 1967), a spectralismului isonic, dar mai ales a celui arhetipal (Concentric, 1969), bazat pe o estetică a esenţializării. Octavian Nemescu teoretizează şi practică ideile arhetipale aplicate în muzică…

Născut în 1945 la Bucureşti, Ion Grigorescu este unul dintre artiştii reprezentativi ai neoavangardei artistice româneşti, deopotrivă membru al grupului Prolog. Propunînd un corpus de lucrări extrem de variat — de la pictură la fotografie, de la body art la video performance, de la pictura pentru bisericile ortodoxe la jurnal — care nu răspunde într‑un mod precis anumitor canoane istorice ale artei, Ion Grigorescu este mereu în căutarea „de drumuri şi ieşiri din drumuri”. Urmărind să înţeleagă rolul subsidiar, dar şi subversiv al artei, artistul consolidează apropierea ei de viaţă, de „domenii amestecate sau nefolosite”, căutînd să interogheze…

Constantin Flondor, născut în 1936 la Cernăuţi, este iniţiatorul unei serii de momente determinante din istoria neo‑avangardei artistice româneşti. Afişînd o vădită neîncredere în pura subiectivitate, lucrările sale se disting printr‑o interiorizare a lecţiei structuralismului, întrupînd microcosmosuri ce aderă la un principiu de ordine şi la un studiu sistematic al lumii în care artistul respiră şi contemplă. Caracterul puternic interdisciplinar al activităţii lui Constantin Flondor, noul tip de obiectivitate investigat, precum şi experimentele iniţiate în domeniul educaţiei vizuale, au determinat o deturnare semnificativă a modului de înţelegere a procesului artistic…

Lia Perjovschi, născută în 1961 la Sibiu, este fondatoarea şi coordonatoarea AAC/CAA — Arhiva de Artă Contemporană/Centrul pentru Analiza Artei, o instituţie informală care a funcţionat sub diverse denumiri începînd din 1985, şi a KM — Muzeului Cunoaşterii, un proiect interdisciplinar şi educaţional care are la bază cercetarea începută de artistă în 1999 şi care continuă pînă astăzi. Activităţile şi lucrările ei — „Arhiva Internaţională de Artă Contemporană 1990–prezent”, „Centrul pentru Analiza Artei 1999–prezent”, „Cronologie 1997–prezent”, „Diagrame/Mind Maps 1999–prezent” şi „Proiectul Muzeului Cunoaşterii 1999–prezent”…