Conferințe asociate expoziției Idolul modern

Program de conferințe asociat expoziției:
Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean

vineri, 15 octombrie 2021, 16:00-18:00
Centrul Ceh București (str. Ion Ghica nr. 11)

acces pe baza certificatului verde, în limita a 20 de participanți
conferințe în limba engleză, transmise live prin Zoom la https://www.facebook.com/InstitutulPrezentului

Institutul Prezentului prezintă o serie de conferințe asociate expoziției „Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean”, deschisă la Muzeul Național de Artă al României în perioada 14 octombrie 2021–6 februarie 2022. Cu un caracter documentar, aceasta propune o contextualizare a itinerării expoziției Henry Moore la București, Bratislava, Praga și Budapesta în 1966–67. Expoziția constituie un proiect colectiv de cercetare, fiind inițiată de istoricii de artă Alina Șerban (București), Daniel Véri (Budapesta) și Lujza Kotočová (Praga) și conține o serie de interviuri realizate cu martorii expoziției din România, Cehia și Ungaria.

Considerată a fi, la acel moment, cea mai amplă retrospectivă internațională a lui Henry Moore, expoziția, organizată de Consiliul Britanic împreună cu autoritățile locale din România, Cehoslovacia și Ungaria, a cuprins lucrări — sculpturi și desene — realizate de-a lungul a cinci decenii, între 1924 și 1964. Cercetarea de față urmărește istoriile acestor evenimente în cele trei țări.

Conferințele din data de 15 octombrie sînt moderate de istoricul de artă Alina Șerban și au fiecare o durată aproximativă de 30 de minute, fiind urmate de întrebări și răspunsuri. Programul este realizat cu sprijinul Centrului Ceh, Institutului Polonez București și al Institutului Liszt — Centrul Cultural Maghiar București.

___

Katarzyna Murawska-Muthesius. Henry Moore, un războinic modernist: cazul Poloniei
Operele lui Henry Moore au fost prezentate în Polonia mai întîi în cadrul expoziției de artă britanică organizată de Galeria Tate în 1946 la Muzeul Național din Varșovia și, ulterior, în cadrul vastei retrospective Henry Moore realizate de British Council, care a călătorit în mai multe orașe poloneze în anii 1959/60. Lucrarea de față analizează schimbările dramatice care s-au produs în modalitatea de receptare a artei lui Moore de către critica de artă și mass-media poloneză după cel de al Doilea Război Mondial. În timp ce discursul stalinist militant, practicat în Polonia la începutul anilor 1950, îl demoniza pe Moore, prezentîndu-l drept un reprezentant al ideologiei burgheze reacționare, critica de artă poststalinistă, nu mai puțin beligerantă, l-a idolatrizat ca pe un războinic modernist, cu un rol crucial în eliminarea realismului socialist. Prezentare va analiza, de asemenea, rolul jucat de Moore în calitate de membru al juriului la Concursul Memorialului de la Auschwitz din 1958.

Dr. Katarzyna Murawska-Muthesius predă istoria artei la Universitatea din Londra, Colegiul Birkbeck. A fost curator și director-adjunct al Muzeului Național din Varșovia. Lucrări publicate: „Kantor was Here: Tadeusz Kantor in Great Britain” (Black Dog 2011, împreună cu Natalia Zarzecka), „From Museum Critique to the Critical Museum” (Ashgate 2015, împreună cu Piotr Piotrowski); „Imaging and Mapping Eastern Europe: Sarmatia Europea to the Communist Bloc” (Routledge 2021).

Lujza Kotočová. Procese diplomatice și politici expoziționale: prezentarea publică a lucrărilor lui Henry Moore în Cehoslovacia, 1966
Cu toate că transformările culturale petrecute în vibranții ani 1960 în Cehoslovacia au fost temeinic documentate, adesea s-a trecut cu vederea influența subtilă exercitată de contactele strategice care au avut loc între diverse instituții locale și omoloagele lor britanice. Pentru a înțelege mai bine modul în care arta și produsele sale de export au fost utilizate ca instrumente ale puterii și diplomației în contextul Războiului Rece, prezentarea se va axa pe expoziția itinerantă Henry Moore, găzduită de galeriile naționale din Praga și Bratislava în 1966. Pentru a analiza reacțiile critice trezite nu doar de exponate, ci și de modul și de circumstanțele în care acestea au fost expuse, prelegerea va examina dezvoltarea diplomației culturale britanico-cehoslovace după 1959 și va explora modul în care diferite eforturi politice și instituționale au modelat tonalitatea generală a evenimentului. La final, pe baza unor surse de arhivă în general neprelucrate și a materialelor de presă contemporane, prezentarea va evidenția unele aspecte mai puțin dezbătute ale politicilor expoziționale cehoslovace, care necesită investigații mai temeinice într-un context mult mai larg.

Lujza Kotočová este istoric de artă și trăiește în Praga. Între domenii sale principale de interes se numără influențele teoretice asupra producției artistice în perioada socialistă, cadrele instituționale ale criticii de artă și problematica documentării artei efemere. În prezent participă la activitățile Centrului Academic de Cercetare din cadrul Academiei de Arte din Praga și lucrează în paralel la Arhiva Națională de Film, în departamentul artă video.

Daniel Véri. Întîlnire de gradul trei: Henry Moore în Ungaria
Atunci cînd lucrările lui Henry Moore și-au făcut pe neașteptate apariția în 1961 în cadrul unei expoziții de la Budapesta, experiența avută de publicul local trebuie să fi fost la fel de suprarealistă ca întîlnirea cu un extraterestru dintr-o galaxie îndepărtată.

Chiar dacă expoziția în sine — în care, pe lîngă cîteva mici sculpturi din bronz, au mai fost expuse doar o serie de fotografii realizate de Moore propriilor lucrări — a fost mai puțin spectaculoasă decît OZN-urile din filmul lui Spielberg, Întîlnire de gradul trei, aspectul modern, scara lucrărilor și decorul natural în care erau amplasate au deschis noi posibilități pentru sculptură, de neimaginat înainte, avînd în vedere experiența recentă a realismului socialist. Expoziția menționată a reprezentat, de fapt, o a doua ocazie pentru publicul din Ungaria să ia cunoștință de arta modernă din Occident, după epoca stalinistă și înfrîngerea Revoluției din 1956. O primă ocazie de acest fel a fost reprezentată de expoziția de carte franceză din 1959, unde au fost prezentate în special cărți de artă — dintre care cele mai multe au fost furate de vizitatori — alături de reproduceri înrămate.

Spre deosebire de expoziția din 1961, cea de a doua, din 1967 — o completare tîrzie a turneului lui Moore prin regiune, în 1966 — prezenta deja un număr substanțial de lucrări într-o vastă sală expozițională. Cu toate acestea, nici una dintre expoziții nu a fost scutită de suspiciuni și ezitări din partea autorităților maghiare.

Prezentarea oferă o privire detaliată asupra diplomației culturale din epoca Războiului Rece, asupra intențiilor și acțiunilor întreprinse de British Council și de autoritățile maghiare, precum și asupra receptării generale a operei lui Moore — nu doar a lucrărilor de sculptură și artă vizuală în general, ci și a filmelor și chiar a poeziilor sale.

Dr. Daniel Véri este istoric de artă, cercetător la Muzeul de Artă — Institutul Central European de Cercetare în Istoria Artei (KEMKI, Budapesta), membru al grupului de cercetare „Confruntări: secțiuni de istorie a artei est-europene” (UCL, 2019–2021). Printre interesele sale de cercetare se numără arta central-europeană din perioada 1945–1989, în special diplomația culturală, receptarea artistică a identității evreiești și a Holocaustului, precum și istoria culturală a calomniei omorului ritual. Este coautor al lucrării „Marele furt de cărți. Expoziția de carte franceză din spatele Cortinei de Fier” (2020, împreună cu Mária Árvai).

___

Expoziția „Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean” este realizată de Institutul Prezentului în colaborare cu Muzeul Național de Artă al României și va fi deschisă în perioada 14 octombrie 2021–6 februarie 2022 în Aripa Kretzulescu a MNAR (Calea Victoriei 49–53, intrare colt cu Valter Mărăcineanu). Program de vizitare general: miercuri–duminică, 10:00–18:00, ultima intrare: 17:30.

Institutul Prezentului (IP) este o platformă de cercetare și resurse artistice în domeniul culturii vizuale și performative concepută de Ștefania Ferchedău și Alina Șerban. Centrat pe artiști și istoriile lor personale, pe experienţe determinate temporal și forme de (auto)arhivare, Institutul examinează diverse practici și situaţii din trecutul recent pînă în prezent din perspectivă transnaţională și transculturală.

___

Finanțatori: Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național; Proiect susținut de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură
Parteneri: Academia de Artă din Praga, Muzeul de Artă – Institutul European de Cercetare pentru Istoria Artei (KEMKI)
Cu sprijinul: Centrul Ceh, Institutul Polonez București, Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București
Parteneri logistici: Policolor, Ytong

Identitate vizuală: Andrei Turenici (Daniel & Andrew Studio)

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.Contact: ip@institutulprezentului.ro