Configurată sub forma unor interviuri sau a unor articole tematice, secţiunea Reportaje propune o recuperare a genului reportajului în cîmpul cercetării de factură academică. Reportajele își propun să facă vizibil acel context, mai puţin cunoscut, din spatele relaţiilor formale prezente de-a lungul unui traseu istoric local, prezentînd procesele, activităţile și termenii unor cartografii artistice și culturale specifice; întîlnirile între discursul artistic local și cel regional / internaţional. Apelînd la istoria orală și la reconstituirea faptului istoric cu ajutorul cercetării și a unui nou tip de scriere narativă, Reportajele reprezintă o încercare de a acoperi o serie de „puncte albe” prezente pe harta culturală locală.
Alles ist Architektur [Totul este arhitectură][1] declara Hans Hollein în 1967, dorind să sublinieze că putem înțelege întreaga lume ca fenomen arhitectural. În incursiunea de a descifra fenomenul vizual și a folosi lecția naturii în creația plastică, arhitecturală sau de design, grupul Sigma din Timișoara (1969–1978) constituie un reper atît pentru contextul cultural și pedagogic-experimental […]
Dumnezeu a creat lumea precum marea ţărmurile: retrăgîndu-se. André Scrima În universul Anei Lupaş[1] am avut întotdeauna senzaţia de întoarcere spre acel limbaj plastic primordial care se amplifică în spaţii privilegiate, de ceremonie, devenind tot mai prezent pe măsură ce amfitrionul se retrage în încăperi tot mai tăcute. Recent am putut petrece alături de artistă […]
Cariera Verei Proca Ciortea[1] acoperă trei domenii de studiu — educație fizică, pregătirea actorului și etnocoreologie —, iar munca ei de coregraf se leagă de începuturile dansului contemporan european. Floria Capsali, Gabriel Negry, Harald Kreuzberg, Dorothee Günther, Max Terpis și Tatiana Gsowsky i-au fost profesori, modelul ei estetic fiind Gret Palucca. Vera Proca Ciortea este […]
În cele ce urmează, îmi propun să abordez tema politizării artei și esteticii în timpul regimului comunist din România sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu. În acest scop, mă voi axa asupra modului în care condițiile cultural-politice au influențat atît critica de artă, cît și producția artistică. Potrivit filozofului Școlii de la Frankfurt, Theodore Adorno, există […]
Preliminarii Într-o fotografie din arhiva personală a artistului Laurențiu Ruță vedem o planșetă de desen cu o serie de fotograme așezată pe un scaun împletit. Potrivit artistului, această planșetă se afla în sediul Uniunii Artiștilor Plastici din Cluj (respectiv cel al Atelierului 35), constituind un spațiu improvizat de expunere dedicat tinerilor artiști ai Atelierului 35, […]
Literatura dedicată schimburilor culturale în timpul Războiului Rece a ieșit în ultimii ani din paradigma bipolarismului (URSS–USA), lărgindu-și arealul pentru a include și contribuția la această istorie a țărilor blocului socialist. Anii de după moartea lui Stalin au adus schimbări masive în Europa de Est, generînd evoluții semnificative în special după 1956. În 1969, cînd […]
I. Indiferent de culoarea politică a grupărilor aflate la guvernare, tranziţia postsocialistă a avut un caracter structural eurocentric. Imperativul occidentalizării s-a impus repede ca o precondiţie a democratizării, în termeni acceptaţi atît de dizidenţii anticomunişti, cît şi de guvernanţii „foşti comunişti” după 1989: „sfîrşitul istoriei”, impunerea „la capătul modernităţii” a „democraţiei liberale” de tip occidental, […]
Mi se pare provocatoare și plină de semnificații practica de arhivare pe care ați imaginat-o în anii 1970, odată cu momentul Chapel Studio de la Balatonboglár, ținînd cont de circumstanțele istorice din acel moment și de paradigma artistică promovată de cercurile oficiale. Ați inclus în această practică nevoia de a genera materialul (artistic) care urma […]
Pe data de 7 mai 1982, Ioan Bunuș îi trimitea amicului său artist din Tîrgu Mureș, Károly Elekes, o carte poștală cu textul: „O, hai să intervenim artistic pe cărţile poștale!” Ceea ce părea a fi, pentru Bunuș și Elekes, o „descoperire” a artei poștale prin asumarea acesteia în propria practică, avea să devină începutul […]