Secţiunea Scenarii propune un dialog și o întîlnire între textul de artist și textul literar, între zona de document și cea de ficţiune, discutînd deopotrivă capacitatea imaginii de a căpăta consistenţa unei scriituri și a textului de a evoca vizualul și filmicul. Scenariile au o dimensiune subiectivă puternică, arhivînd materiale vizuale, scripturi performative, texte literare, texte de artist care alcătuiesc un univers de resurse, referinţe și de conexiuni (reale sau poetice) cu ajutorul cărora se poate trasa un parcurs al climatului artistic și literar din spaţiul românesc, și nu numai. Scenariile reactivează legătura între memoria culturală a unui loc și memoria personală, între spaţiul „comunal” și spaţiul individual, între multiplele abordări teoretice, discursive și performative ale imaginii, reprezentării, mișcării, sau obiectului estetic și cîmpul deschis al naraţiunii literare.

Arhivă

Izvor

Matei Lăzărescu

A locui un timp mai lung într-un sat, într-o casă de țărani, a fost pentru mine un fel de renaștere neașteptată. Copil, fusesem la țară de mai multe ori cu tatăl meu — un admirator al culturii țărănești. La începutul anilor ’70 am redescoperit-o mai în profunzime, lucrînd la restaurarea frescelor de la mînăstirile Humor […]

Variațiuni pe o temă în contralumină

Ion Dumitriu

[1]1972 Marți 27 – VI – 72 Dimineața senin, timp bun de peisaj — două cartoane: Pietrosul și Căpițe — A venit Tede — Am curățat cartofi pentru piure, am spart lemne — Plouă mărunt, dealurile din jur dispar în ceață — Atmosferă umedă și rece — frig. Pietrosul — încercare de studiu dus mai […]

Saltul în fantastic sau despre un apocalips mai mult sau mai puțin local

Monica Lovinescu

29 mai 1965[1] [2] La a 12-a stagiune a Teatrului Națiunilor de la Paris, Teatrul de Comedie de la București a constituit o revelație mai ales prin prezența unui regizor, David Esrig. Oricare ar fi rezervele pe care ni le inspiră concepția sa asupra lui Troilus și Cressida, spectacolul dezvăluie un regizor de clasă. E […]

Revenirea la arhivă

Dénes Miklósi

Setul de imagini stocate și întunecate, pentru a funcționa ca arhivă publică  trebuia transformat din materialitatea lui, trecută prin tehnologie, înt-un alt mediu. Acest lucru i-a dat un fel de deschidere, care este o legătură între trecut și prezent printre autori.

Bandă desenată

Ion Grigorescu

Banda desenată era mijlocul de a-mi transpune scenariile de film şi o verigă spre pop-art, spre arta care îmi era model. Banda desenată învaţă cum se desenează un lucru urît, ceea ce este foarte important în epoca omagiilor. Ne apropiem de fereastra unei case cu teleobiectivul, ferindu-ne de copaci. De acoperiş atîrnă un leagăn. Copilul […]