Secţiunea Călătorii are o dimensiune transdisciplinară și transnaţională, urmărind să prezinte în special studii de caz propuse de cercetători și autori străini, dar nu numai. Călătoriile se angajează să ofere o privire comparativă asupra diferitelor modalităţi de scriere, arhivare și cercetare a istoriei recente a artelor vizuale și performative în relaţie directă cu zone conexe precum literatura sau arhitectura etc. Secţiunea urmărește modul de aplicare și înţelegere a unor termeni/ terminologii din cîmpul extins al artei pentru a discuta predispoziţiile locale, politicile reprezentării, procesele generate de dinamica socială și politică a unui moment istoric. Călătoriile deschid o constelaţie de teme și subiecte care își găsesc relevanţa în plan local și care răspund unei necesităţi curente de înţelegere a fenomenului cultural într-un cadru regional și internaţional, de cunoaștere a palierelor fine ale mecanismelor istorice și ale atitudinii artistice.

Arhivă

Henry Moore în Boemia: sugestivitate și riscurile „păcii și reconcilierii monumentale”

Marie Klimešová

Expoziția lucrărilor unuia dintre reprezentanții legendari ai sculpturii moderne — Henry Moore — a avut loc în iunie 1966 la Galeria Națională din Praga. Aceasta a călătorit apoi de la Praga la Bratislava, unde a fost instalată într-o locație la fel de prestigioasă, la Galeria Națională Slovacă. Aceste două evenimente sînt doar două segmente din […]

Re-manevrați cu grijă: arta est-europeană și politica reconstituirilor

Maja și Reuben Fowkes

În 2005, în perioada vîrfului globalizării și la un an după ce primul val al fostelor țări socialiste a intrat în Uniunea Europeană, Marina Abramović a realizat Seven Easy Pieces, o serie îndrăzneață de reconstituiri ale performance-uri sale, dar și ale altor artiști din anii 1960 și 1970 la Muzeul Guggenheim din New York. Succesul […]

„Numai să nu fii prea mult tu însuţi!” Politici performative în fostul Bloc Estic

Adam Czirak

În ultimii ani, atît artiștii, cît și cercetătorii din domeniul performance-ului au identificat o strategie critică în cazul gesturilor de izolare, în lucrările în care nu se întîmplă nimic sau în coregrafiile în care performerii stau nemișcaţi. Toate aceste acţiuni subminează semnificaţia hegemonică a mobilităţii, a mișcării și a productivităţii ca semne ale unei cinetici […]

De la diplomația culturală la experimentul artistic și curatorial: Bienala Tineretului de la Paris între 1965 și 1973

Juliane Debeusscher

O Bienală pentru tineret[1] Bienala de la Paris, în denumirea sa completă, Bienala și Expoziția Internațională a Tinerilor Artiști, a fost fondată în 1959 ca asociație nonprofit subvenționată de statul francez. Cu o orientare internațională clară, a fost plasată sub patronajul comun al Ministerului Afacerilor Externe și al Ministerului Culturii, creat în același an de […]

Arta românească la Bienala de Arte Grafice de la Ljubljana

Gregor Dražil

Bienala de Arte Grafice de la Ljubljana este una din cele mai vechi bienale de gravură, fiind deja înființată în 1955 de către un mic grup de oameni de cultură ambițioși din Iugoslavia socialistă. Prin crearea unei expoziții internaționale de gravură, ei au avut drept obiectiv conectarea unuia din centrele sale, Ljubljana, la marea scenă […]

Proiectul Sinturbanizam al lui Vjenceslav Richter

Vladimir Kulić

Printre cele cîteva tehno-utopii imaginate în Iugoslavia socialistă, proiectul de lungă durată cunoscut ca Sinturbanizam [urbanism sintetic], elaborat de arhitectul, artistul și teoreticianul croat Vjenceslav Richter, a fost de departe cel mai coerent dezvoltat. Avînd elemente comune cu multe alte propuneri de utopii tehnologice ale anilor 1960, „urbanismul sintetic” promovat de Richter a încercat să […]

Teoria Formei deschise la Oskar Hansen: arhitectură, artă și pedagogie

Aleksandra Kędziorek

Deși teoria Formei deschise [Open Form Theory], creată de Oskar Hansen (1922–2005), arhitect polonez și membru al Team 10[1], a fost dedicată în principal arhitecturii, grație faptului că Hansen a predat la Facultatea de Sculptură din cadrul Academiei de Arte Frumoase din Varșovia, aceasta a depășit granițele disciplinei propriu-zise. Forma deschisă a devenit unul dintre […]

Proiectele futurologice poloneze și contextul internațional

Emilia Kiecko

Acest text este dedicat unui scurt episod din istoria arhitecturii poloneze din perioada 1945–1989. Acest episod nu este neapărat unul reprezentativ și nici unul revelator; de fapt, a fost aproape complet uitat pînă de curînd[1]. Nu a lăsat prea multe urme materiale și chiar și cele rămase sînt doar pe hîrtie. Mă refer la proiectele […]

Traversînd mituri și regiuni: Tapiserii realizate în colaborare de Jolanta Owidzka și Georgette Saliba

Jessica Gerschultz

Eseul de față recuperează un proiect derulat în colaborare de către două artiste active în arta textilă din Polonia și Liban, Jolanta Owidzka (n. 1927) și Georgette Saliba (n. 1946), propunîndu-și să analizeze critic modul de încadrare a tapiseriei est-europene de către cele mai importante voci asociate cu Bienala Internațională de Tapiserie de la Lausanne […]

Producția de artă. Jindřich Chalupecký despre textile și mijloacele de producție artistică

Johana Lomová

În 1958, criticul de artă cehoslovac Jindřich Chalupecký (1910–1990) a publicat un articol intitulat „Výroba umění” [Producția de artă]. Textul era însoțit de reproducerile unor imprimeuri textile semnate de Olga Karlíková, Květa Hamzíková, Ladislav Vacek, Jiří Mrázek, Jaroslava Dušková și Jaroslav Kumpán[1] și a fost publicat în revista Umění a řemesla [Arte și meserii], fiind […]

Moscova — Riga. Revizitarea unor zone intermediare din istoria recentă a artei

Ieva Astahovska

Centre și periferii, în continuare Studiile din ultimele decenii cu privire la arta est-europeană au cunoscut diverse evoluții și direcții de emancipare, cu numeroase contribuții importante, cu o serie de inițiative de cercetare, de (re)scriere și de generare a unor noi cunoștințe cu privire la istoriile complexe, paralele și totodată eterogene din perioada socialistă. Acest […]

Metodele și sensurile performance-ului în Europa Centrală și de Est 

Amy Bryzgel

În măsura în care performance-ul nu era recunoscut ca o formă de artă de instituțiile artistice oficiale din Europa Centrală și de Est, el a rămas o „zonă de libertate”, în care artiștii puteau experimenta. Artiștii angajau o varietate de abordări ale genului, de la happeninguri și acțiuni la performance-uri de tip body art și […]

Works and Words. Inventarea și abandonarea conceptului de artă est-europeană

Zsuzsa László

După cum sugerează analiza corpusului de evenimente și publicații dedicate artei „din spatele Cortinei de Fier”, conceptul de artă est-europeană a luat naștere prin confruntarea diverselor temporalități și spațialități, impregnate de neînțelegeri paradigmatice. O astfel experiență a comunicării lipsite de sens, care mută cunoașterea la un alt nivel, este surprinsă de următoarea scenă: doi bărbați cu aspect […]

Performance-ul în Letonia: Un caz de apropriere intermedială

Laine Kristberga

Articolul de față vizează cercetarea constructului teoretic de apropriere intermedială care poate fi invocat în analiza genealogiei și moștenirii performance-ului în Letonia, luînd în considerare circumstanțele sociopolitice și culturale din epoca socialismului tîrziu. Aceasta a fost perioada în care viața cotidiană era saturată de ideologic și de colectivismul impus de stat, sărbătorit invariabil prin demonstrații […]

O panoramă a istoriei: Periodizarea vieții sovietice la Ilya Kabakov

Ksenia Nouril

„Viitorul este cert. Doar trecutul este imprevizibil.”[1] Această anecdotă caracterizează succint existența de odinioară a vieții de fiecare zi în fosta Uniune Sovietică. Și totuși, proclamația lui Nichita Hrușciov din 1956, prin care anunța instaurarea „comunismului în douăzeci de ani”, nu s-a împlinit, iar tentativele ulterioare ale lui Mihail Gorbaciov de a implementa glasnost-ul și […]

Akademia Ruchu. Performance-ul ca decupaj al vieții de zi cu zi

Marika Kuźmicz

Akademia Ruchu [Academia de Mișcare] a fost înființată în 1972 de către Wojciech Krukowski (1944–2014) și i-a avut în calitate de coautori pe Janusz Bałdyga, Jolanta Krukowska, Zbigniew Olkiewicz, Jarosław Żwirblis, Cezary Marczak, Jan Pieniążek și Krzysztof Żwirblis. Krukowski însuși considera activitatea Akademiei Ruchu ca fiind circumscrisă „teatrului”[1]  caracterul său performativ manifestându-se în special în […]

Kovács István Stúdió și instanțe ale neoavangardei teatrale maghiare în anii 1970

Gabriella Schuller

Anul 1962 a marcat începutul unei perioade mai liniștite în istoria sociopolitică a Ungariei. În pofida tendințelor oscilante din viața politică ce presupunea din partea liderului comunist János Kádár obligația afișării fără echivoc a disponibilității sale de a menține standardele sovietice, situația nu mai era la fel de dificilă ca în anii anteriori, iar Ungaria […]

Practici curatoriale în zona de performance la Belgrad în perioada Războiului Rece: Programul de Arte Vizuale al Bitef

Ana Vujanović

În cercurile internaționale, arta iugoslavă a anilor 1960–1970 se distinge prin interesul său pentru performance și alte forme conexe de artă contemporană. Ceea ce este mai puțin cunoscut este rolul pe care teatrul l-a avut în dezvoltarea acestor forme, asociate de obicei cu arta vizuală. Un capitol special în această istorie îi revine Festivalului Internațional […]

Nu privim nici spre Est, nici spre Vest. Privim drept înainte

Bojana Piškur

În cele ce urmează, voi discuta posibilitățile de emancipare pe care Mișcarea de Nealiniere [MNA] le poate naște astăzi, mai precis, voi accentua acele idei/idealuri/principii ale mișcării care pot fi extrase, utilizate și aplicate în domeniul culturii.

Monument în cinstea unei eroine. Arhiva și procesele de autoistoricizare ale lui Július Koller

Daniel Grúň

O femeie încarcerată în logica patriarhală a monumentalităţii. Gestul victorios al ridicării sabiei devine o îmbrăţișare cu braţele larg deschise, cu sînii dezgoliţi, în maniera Libertăţii revoluţionare. Trupul ei enorm a fost edificat în vîrful unei coline solitare, Mamayev Kurgan, și plutește deasupra întregului oraș Volgograd. Tăieturi dispuse atent din fotoreportajul care umplea paginile revistelor […]

Institutul Prezentului