Calendar

În 19 octombrie, de la 18:00 la FABER, laboratorul PENINSULA se deschide publicului și tuturor celor interesați pentru o discuție dedicată expoziției PERFORMING 89 chiar în spațiul acesteia, alături de membrii grupului în 2023: Bianca Băilă, Otilia Galescu, Alex Luca, Cristina Potra-Mureșan, Adina Ștefănescu, Mihai Toth.

„Ce îi motivează pe artiști? Ce îi motivează pe oameni să schimbe ceva? Cum ajungem să schimbam lumea? O călătorie imaginară în timp — vom discuta despre cum era pe vremuri în România și în vecinătate, cum s-au schimbat vremurile și de ce. Scriem, desenăm, ne mascăm și poate-poate plănuim o lume mai bună.” — Acestea sînt întrebările și propunerile pe care artistul Gavril Pop le face elevilor pentru cel de-al treilea atelier din cadrul expoziției „Performing 89”.

Al doilea în seria conectată de ateliere din cadrul expoziției „Performing 89”, „Reconstruim idei” este conceput de artistul Mihai Toth și propune un traseu al explorării spațiilor și obiectelor de natură intim-personală pe care le asimilăm, cercetăm și regîndim împreună, în prezența instalațiilor și lucrărilor artiștilor din expoziție.

Artista selecționată pentru rezidența Collegium din luna septembrie este Liliana Basarab, care cercetează creația artistei OMARA — Mara Oláh (1945–2020) una din cele mai cunoscute artiste Roma din Ungaria. Rezidența cuprinde o perioadă de cercetare, laboratoare, discuții și o prezentare informală în data de 2 octombrie 2023.

La invitația lansată de Institutul Prezentului în conexiune cu expoziția Performing 89 găzduită de FABER la Timișoara, atelierele De-a Arhitectura își mobilizează detectivii urbani să afle tot ce se poate despre locurile si lucrurile familiare, pe care le întîlnim peste tot in jurul nostru, care sînt ridicate la statut de artă pentru a înțelege realitatea de zi cu zi.

Vernisajul este programat în 7 septembrie la ora 18:00 cu participarea artiștilor invitați și este urmat de un concert Șuie Paparude și Zimbru, care marchează deschiderea expozițiilor PERFORMING 89, organizată de Institutul Prezentului, și BRIGHT CITYSCAPES: Semnalizatoare — Designul nu este un Panou de Bord, organizată de FABER și Universitatea Politehnică Timișoara, care au loc în aceeași zi.

Institutul Prezentului deschide în 7 septembrie 2023 expoziția PERFORMING 89. STĂRI DE DEZILUZIE, care asociază cîteva dintre poveștile complicate ale anilor nouăzeci născute în urma schimbărilor politice și sociale de după 1989.

Cum devine istoria mișcare, cum devine o temă sau o curiozitate mișcare, ce se poate spune prin mișcare și ce metode pot fi folosite sunt aspecte care stau în centrul performance-ului LUCKY DUST, creat de Vera Mantero, Mădălina Dan și Ștefania Ferchedău, într-o coproducție româno-portugheză realizată de Institutul Prezentului și O Rumo do Fumo.

Cu ajutorul unor elemente și instrumente simple, prin amplasarea într-un spaţiu dat și cu o serie de instrucţiuni de folosire, instalaţia este activată de participanţii la atelier, care devin pe rînd jucători și observatori, experimentînd moduri în care mișcarea poate genera sens atît în acţiune, cît și în reprezentare vizuală.

Artiștii selecționați pentru rezidențele COLLEGIUM din luna mai sînt Gavril Pop, care cercetează activitatea grupului Alb16 din Timișoara și Silvia Amancei & Bogdan Armanu, care cercetează acțiunea „Comisia de împroprietărire” (Dan Perjovschi, 1992, Timișoara). Rezidențele cuprind o perioadă de cercetare, laboratoare, discuții și o prezentare informală în data de 27 mai.

Institutul Prezentului deschide în luna mai o expoziție-laborator dedicată abordărilor și practicilor de design introduse de Maria Borțoi și Ioana Petcu în lucrul cu publicațiile P+4. În acest cadru cărțile P+4 Publications devin punct de plecare pentru dezvoltarea de noi concepte de design și de comunicare către public/cititori, oferind noi trasee de reprezentare vizuală și lectură.

ACESTA NU ESTE UN SPAȚIU continuă cu intervenția artistei Ana Maria Micu, care poate fi vizionată în luna martie. Ediția 2023 a intervențiilor în spațiul Institutului Prezentului se derulează în cadrul unor rezidențe de creație acordate artiștilor invitați.

Lansarea ediției 2023 a apelului de rezidențe dedicat cercetării și rediscutării unor lucrări create la începutul anilor 1990 în România, Serbia și Ungaria, deschis artiștilor din orice țară din Europa care lucrează în domeniile arte vizuale, performance, teatru, muzică sau dans.

Institutul Prezentului expune în deschiderea Timișoara 2023 o serie de filme-interviu cu Adriana Babeți (despre Grupul Sigma), Livius Ciocârlie (despre Roman Cotoșman), Ingo Glass, Diet Sayler, Laurențiu Ruță, Dan Mihălțianu, George Săbău. Filmele sînt realizate în cadrul „Parkour Video”.

Anamaria Pravicencu propune pentru ACESTA NU ESTE UN SPAȚIU un performance sonor inspirat de întîlnirea cu publicațiile din colecția Parkour. Urmînd a ocupa sonor spațiul Institutului Prezentului, performance-ul artistei este strîns legat de preocupările ei pentru intervențiile sonore site-specific și field recording, dar și de modul în care vizualul și cuvîntul pot declanșa experiențe și evenimente sonore.

Institutul Prezentului organizează în cadrul proiectului „Uncensored Act” un atelier educațional deschis persoanelor peste 16 ani susținut de artistul Dan Perjovschi, pornind de la practica sa curentă de a utiliza spațiul de oferit de suprafața de hîrtie ca studio și laborator de cercetare pentru proiectele și expozițiile sale.

Institutul Prezentului organizează în cadrul proiectului „Uncensored Act” și ca parte a evenimentelor asociate prezenței la tîrgul de carte independentă de artă SIT+READ o întîlnire cu artistul Ciprian Mureșan care va prezenta principalele teme și idei dezvoltate ca urmare a invitației primite de a lua parte la programul de rezidență IP COLLEGIUM în 2022.

Putem observa doar trecutul. În orice moment, prezentul pe care îl trăim devine trecut pentru altcineva. Acest lucru poate fi spus în legătură cu modul în care privirea noastră întîlnește imensitatea universului sau istoriile personale. Distanța parcursă pentru ca privirea și obiectul ei să se întîlnească transformă totul în trecut.

În cadrul ACESTA NU ESTE UN SPAŢIU, continuăm seria de intervenţii artistice „Mimînd/minînd normalitatea”, dedicate spaţiului în care activează Institutul Prezentului, cu lucrarea artistei Lea Rasovszky care va putea fi vizionată între 13.10–12.11.2022.

IP — Institutul Prezentului organizează un program de rezidențe dedicat cercetării și rediscutării unor lucrări create de la începutul anilor 1990 în România, Serbia și Ungaria. Artistele selecționate în 2022 sînt Neda Kovinić, care cercetează lucrarea “The Sadness” a Grupului ŠKART, 1992–1993; și Andrea Palašti, care cercetează lucrarea “Frozen Art” a Grupului Led Art, 1993–1994.

În cadrul ACESTA NU ESTE UN SPAŢIU, în seria evenimentelor Open House, dedicată programului editorial P+4 Publications, invitatul lunii octombrie este poetul și artistul Vasile Leac. Pe 8 octombrie, între 16:00 –20:00 spațiul de lucru al Institutului devine atelierul lui Vasile Leac, pe care vizitatorii îl pot urmări live realizînd o serie de intervenții în interiorul publicațiilor P+4 transformîndu-le în ediții de colecție personalizate pentru viitorii cititori.

Cu ajutorul unor elemente și instrumente simple, prin amplasarea într-un spațiu dat și cu o serie de instrucțiuni de folosire, instalația „Eu și linia” este activată de participanții la atelier, care devin pe rînd jucători și observatori, experimentînd moduri în care mișcarea poate genera sens atît în acțiune, cît și în reprezentare vizuală.

PENINSULA este un grup de discuții și reflecție dedicat timișorenilor preocupați de fenomenul cultural, aflați în domenii diverse de activitate. Scopul grupului este de a angaja un schimb intelectual activ și critic pe marginea evenimentelor în contextul programului amplu Timișoara 2023 și relaționarea acestuia cu nevoile și așteptările comunității.

O nouă întîlnire în jurul cărților P+4 Publications însoțite de această dată de o cronologie personală a publicațiilor la care au contribuit sau pe care le-au realizate începînd din 1999, individual sau împreună, Ștefania Ferchedău și Alina Șerban. Toate titlurile vor putea fi vizionate la fața locului.

În cadrul ACESTA NU ESTE UN SPAȚIU, deschidem seria de intervenții artistice „Mimînd/minînd normalitatea”, dedicate spațiului în care activează Institutul Prezentului, cu lucrările artistului Cristian Răduță care vor putea fi văzute între 1.9–1.10.2022.

În cadrul ACESTA NU ESTE UN SPAȚIU, în seria evenimentelor Open House, dedicată programului editorial P+4 Publications, invitatul lunii iulie este artistul Ciprian Mureșan, într-un cadru informal de întîlnire și dialog în jurul cărții Despre păpuși și oameni (2015). Vizitatorii spațiului vor putea răsfoi publicația și viziona în format video cîteva dintre lucrările discutate în aceasta: Fără titlu (2015), Protestez împotriva mea (2011) și Dog Luv (2009).

Institutul Prezentului propune, începînd cu 2022, o serie de acțiuni derulate în propriul spațiu de lucru din București, care își îndreaptă atenția asupra prezentului, pornind de la modul în care platformele artistice independente și artiștii aleg să răspundă energiilor unui context în care activează. ACESTA NU ESTE UN SPAȚIU este un demers gîndit ca zonă de dialog, de împărtășire a unor experiențe individuale și colective ce se desfășoară într-un spațiu de lucru de 50 mp.

Lansarea apelului de rezidențe Institutul Prezentului dedicat cercetării și rediscutării unor lucrări create în a doua parte a anilor 1980 și la începutul anilor 1990 în România, țările fostei Iugoslavii și Ungaria, împreună cu contextele acestora, urmărind colectivele artistice (temporare) și inițiativele solitare ca soluții pentru noi gesturi, uneori utopice la vremea lor.

Fundația Triade, Galeria Jecza și Institutul Prezentului lansează vineri, 3 iunie ora 19:00 volumul monografic Constantin Flondor. Când ochiul atinge norul ce reunește lucrări realizate de artist între anii 1946 și 2020. Publicația este editată sub egida programului editorial P+4 Publications coordonat de Institutul Prezentului.

Într-un moment în care istoria ne marchează pe toți și în care însăși motivația de a face orice este pusă la încercare, nu putem decît să căutăm alte moduri de a fi și a gîndi împreună. COLLEGIUM IP 2022 este conceput de artiștii din fostul Grup Marginalii (1992–1998) — Florin Fieroiu, Cosmin Manolescu, Mihai Mihalcea și Irina Costea — sub forma unui laborator care propune un proces colectiv de lucru, explorare și coabitare, într-o manieră non-ierarhică, bazată pe decizii colective. 

Suntem atenți la monumentele din oraș, sau trecem pe lîngă ele fără să le observăm? Dincolo de impresia pe care ne-o lasă lucrările de artă din oraș, ce presupune amplasarea lor, de la materialele din care sînt realizate, la spațiul ales și modul în care acestea intră în dialog cu el și pînă la ingineria ancorării lor? Vă invităm la un atelier de explorare urbană, o incursiune în spațiul public și o analiză a felului în care ne raportăm la el în fiecare zi.

Institutul Prezentului prezintă o nouă conferință asociată expoziției „Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean”, deschisă la Muzeul Național de Artă al României. Susținută de Celia Ghyka, conferința urmărește influența pe care expoziția Henry Moore de la Sala Dalles din 1966, organizată de British Council, a avut-o asupra producției locale de sculptură.

Dedicat contextualizării și diseminării de resurse cu privire la istoriile recente ale artei în fostul spațiu socialist, unele petrecîndu-se foarte aproape de noi (Timișoara fiind situată la granița cu fosta Iugoslavie), programul de conferințe din cadrul proiectului „Uncensored Act” revizitează unele forme reprezentative de angajament colectiv, de experimentare artistică și comunicare, autogestionare și gîndire vizuală în Blocul Estic.

Performance-ul coregrafei Mădălina Dan, o reinterpretare a piesei „Geneză” a coregrafei Miriam Răducanu, prezentat la în cadrul Bienalei Art Encounters și în conexiune cu tîrgul de carte SIT+READ în 30 octombrie. Reinterpretarea realizată de coregrafa Mădălina Dan reprezintă o reconstrucție bazată pe documente de arhivă, texte, fotografii de la prezentări ale piesei la București și Edinburgh, pe filmul „În marea trecere”, precum și pe o serie de dialoguri purtate cu Miriam Răducanu.

Evenimentul din 29 octombrie este o întîlnire cu artiștii din fostul Grup Marginalii – Irina Costea, Florin Fieroiu, Cosmin Manolescu și Mihai Mihalcea – o încercare live de arheologie a mișcării, de accesare a unei potențiale arhive corporale din urmă cu 30 de ani, dar și o discuție pornind de la această propunere performativă. Moderator: Ștefania Ferchedău.

În cadrul proiectului „Uncensored Act” și în conexiune cu participarea la SIT+READ | Independent Artbook Fair, ne propunem o altfel de întîlnire a publicului cu P+4 Publications, programul editorial dezvoltat de Institutul Prezentului. Cu ajutorul seriilor de publicații Artist Book Series, Parkour și Exhibition-Dossier dedicate unor personalități din discipline artistice diverse, vom aduce în prim-plan lucrări prezente vizual, analizate sau discutate în cărțile noastre.

La Centrul Ceh în 15 octombrie are loc prima serie de conferințe asociate expoziției „Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean”. Susținute de istoricii de artă Katarzyna Murawska-Muthesius (PL/UK), Daniel Véri (HU) și Lujza Kotočová (CZ-SK), prezentările abordează o contextualizare a itinerării expozițiilor lui Henry Moore în Europa de Est în perioada anilor 1950-1960.

Institutul Prezentului și Muzeul Național de Artă al României prezintă expoziția „Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean”. Cu un caracter documentar, aceasta propune o contextualizare a itinerării expoziției Henry Moore la București, Bratislava, Praga și Budapesta în 1966–67. Expoziția constituie un proiect colectiv de cercetare, fiind inițiată de istoricii de artă Alina Șerban (București), Daniel Véri (Budapesta) și Lujza Kotočová (Praga).

Prezentarea susținută de Adam Lockhart urmărește progresul înregistrat de către cercetătorii din cadrul Duncan of Jordanstone Art and Design, Universitatea Dundee, în a descoperi, digitaliza și reactiva documentele pe suport film și video din arhiva lui Richard Demarco pentru ca ele să fie disponibile spre cercetare.

Seria de prezentări și conferințe din cadrul programului „Uncensored Act” din Timișoara se deschide cu o conferință dedicată artistei Katalin Ladik, poetă și performer de origine maghiară, născută la Novi Sad, în Voivodina (Serbia) și stabilită la Budapesta din 1992, redescoperită apoi în Ungaria și la nivel internațional.

Institutul Prezentului lansează programul său de lung termen „Uncensored Act” la Timișoara cu un spectacol semnat de cunoscuta coregrafă portugheză Vera Mantero, prezentat în parteneriat cu Teatrul German de Stat Timișoara. Piesa a fost dezvoltată în jurul procesului de deșertificare / dezumanizare a Muntelui Caldeirão, în interiorul Algarve (în sudul Portugaliei).

Ediția Privind spre viitor, privind în trecut #14 susținută de coregraful german Martin Nachbar va pune accentul pe conceptele și reflecția artistului în lucrul cu istoria și reconstituirea unor piese istorice, stabilitatea procesului de amintire și a materialului care urmează a fi recuperat în timpul procesului de cercetare, indicii, elemente declanșatoare și dovezi, precum și modul în care acestea se modifică sau devin altceva în articularea unui conținut coregrafic.

Al doilea eveniment regional organizat de Institutul Prezentului, Fără pagină. Cum să revizitezi istoria la plural? reflectă pe marginea unor aspecte specifice ale istoriei artistice recente în spațiul est-european și internațional, aspecte determinate de o înțelegere plurală a faptelor istorice. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Július Koller Society (Bratislava) și Institutul Polonez (București).

Ediția Privind spre viitor, privind în trecut #13 este dedicată Festivalul Internațional de Artă Vie AnnART (1990–1999), care în contextul artei românești a anilor 1990, are un rol crucial contribuind într-un mod conștient, coerent și consistent, pe de o parte, la deschiderea scenei de artă din România către spațiul internațional și, pe de altă parte, la promovarea publică a unui tip de artă, a performance-ului.

Ediţia Privind spre viitor, privind în trecut #12 este dedicată Grupului Euroartist București. Fondat la București de artiștii Olimpiu Bandalac și Teodor Graur, în ciuda perioadei scurte, dar intense a activității sale (1994–1995), Grupul Euroartist București a pus în evidență o artă critică bazată pe spontaneitate, (auto)ironie, absurd și pe o deconstrucție a unor reprezentări, clișee, atitudini și mecanisme colective prezente în societatea românească…

Seria vară-toamnă 2020 de conferințe Privind spre viitor, privind în trecut urmărește să aducă în discuție demersuri artistice din urmă cu aproape 30 de ani, împreună cu contextul acestora, colective artistice (temporare) sau inițiative solitare ca soluții pentru un început de acțiune, uneori utopică, într-un teren neumblat pînă atunci. Istoriile artiștilor, adeseori invizibile…

Anunț doar în versiune engleză. The 2020 edition of the IP Collegium engages participants in an online reflection process. The exploration will be guided by a presentation of works to reflect on the specificities of the time and space of artworks for exhibition, for theatre, for public spaces and how they condition the artworks production and their experience in Public.

Prezentarea se va concentra asupra proceselor, politicilor și abordărilor care au construit programul de schimburi teatrale între Marea Britanie și România comunistă în timpul Războiului Rece pentru a încadra evenimente precum participarea Romaniei ȋn cadrul festivalului de la Edinburgh din 1971 ȋn aria mai largă a circulaţiilor caracteristice culturii teatrale a Războiului Rece.

Institutul Prezentului (IP) prezintă o nouă ediție a seriei de conferințe Privind spre viitor, privind în trecut, în cadrul evenimentelor conexe asociate expoziției 24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969–1971, deschisă la Muzeul Național de Artă al României în perioada 7 noiembrie 2019 – 2 februarie 2020.

„24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969-1971” cumulează peste 2 ani de cercetare întreprinsă în diverse arhive și colecții publice și private din țară și străinătate, biblioteci, interviuri cu artiști, un eveniment gîndit ca parte a unei serii de proiecte expoziționale care vizează arta și cultura românească a anilor 1960 și 1970.

În cadrul acestui atelier vom explora lumea artiștilor care lucrează cu idei și concepte drept unelte și vom încerca să răspundem la o serie de întrebări precum: Cum arată un gînd complicat? Cum arată o idee spontană? Cum pot desena o stare pe care nu știu să o descriu cu cuvinte? Copiii vor parcurge o serie de exerciții de gîndire abstractă pornind de la discuții și comentarii asupra lucrărilor expuse și ajungînd la experimente practice, respectiv desene de mari dimensiuni lucrate în echipă.

Poate o să vă întrebați cum se contruiește și cum arată pînă la urmă acest oraș întors pe dos? Dacă vreți să încercați un răspuns, haideți să trasăm împreună relațiile dintre locuitori, acțiunile lor și locurile în care se petrec. Vom proiecta împreună un oraș nou, început în sens invers, de la legături și relații, nu de la obiecte și spații.

Institutul Prezentului (IP) prezintă o nouă ediție a seriei de conferințe Privind spre viitor, privind în trecut, a doua din seria evenimentelor conexe asociate expoziției 24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969-1971 deschisă de la Muzeul Național de Artă al României în perioada 7 noiembrie 2019 – 2 februarie 2020, dar și în legătură directă cu reinterpretarea piesei Geneză a coregrafei Miriam Răducanu, realizată de artista Mădălina Dan special pentru expoziție.

Institutul Prezentului (IP) prezintă o nouă ediție a seriei de conferințe Privind spre viitor, privind în trecut, prima din seria evenimentelor conexe asociate expoziției 24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969-1971 deschisă de la Muzeul Național de Artă al României în perioada 7 noiembrie 2019 – 2 februarie 2020.

Institutul Prezentului deschide în cadrul programelor sale un palier de acțiune dedicat revizitării unor lucrări și evenimente care au marcat peisajul artistic local în zona dansului modern și contemporan. În 2019, Institutul prezintă un eveniment performativ bazat pe o reinterpretare a piesei Geneză a coregrafei Miriam Răducanu, realizată de artista Mădălina Dan.

Institutul Prezentului și Muzeul Național de Artă al României deschid expoziția 24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969–1971. Acesta este primul eveniment dintr-un ciclu conceput de Institutul Prezentului și dedicat artei vizuale și performative a anilor 1960 și 1970 în România.
Artiști: Horia Bernea, Ion Bitzan, Liviu Ciulei, Radu Dragomirescu, Șerban Epure, Pavel Ilie, Ritzi Jacobi, Peter Jacobi, Ovidiu Maitec, Paul Neagu, Miriam Răducanu, Diet Sayler, Radu Stoica, Vladimir Șetran, Grupul Sigma

Institutul Prezentului (IP) prezintă a șasea ediție a seriei de conferințe Privind spre viitor, privind în trecut, a doua dedicată întrebărilor deschise de istoria recentă a artei textile în spațiul est-european și internațional în perioada 1960–1980, perioadă ce determină o schimbare de paradigmă în ceea ce privește modul de utilizare, interpretare și chestionare teoretică și artistică a mediului

Institutul Prezentului anunță un nou eveniment ca parte a seriei de conferințe Privind spre viitor, privind în trecut. Al cincilea eveniment din cadrul seriei este dedicat întrebărilor deschise de istoria recentă a artei textile în spațiul est-european și internațional în perioada 1960–1980, perioadă ce determină o schimbare de paradigmă în ceea ce privește modul de utilizare, interpretare și chestionare teoretică și artistică a mediului.

Institutul Prezentului lansează la final de iulie noile numere ale seriei Parkour de micro-publicații în format bilingv română-engleză, dedicate artiștilor: Lucian Mețianu, Diet Sayler, Miriam Răducanu (ediția a doua, revizuită). Evenimentul va avea loc pe 30 iulie, de la ora 19:00 la Modul Cărturești.

Institutul Prezentului (IP) prezintă ca parte a seriei sale de conferințe Privind spre viitor, privind în trecut un artist talk avînd-o ca invitată pe coregrafa portugheză Vera Mantero. Evenimentul este organizat în conexiune cu atelierul de o săptămînă susținut de artistă în cadrul Collegium — un nou palier de acțiune a programului educațional al Institutului, avînd în centru preocuparea artiștilor pentru pedagogie și pentru alte forme de reflecție asupra procesului de lucru.

Institutul Prezentului (IP) continuă în 2019 seria de conferințe Privind spre viitor, privind în trecut. Al treilea eveniment din cadrul seriei este dedicat întrebărilor deschise de istoriile recente ale performance-ului în arta est-europeană, care incită la o chestionare teoretică a paradigmelor de interpretare ale acestui mediu artistic. Cele două conferințe pledează în favoarea unei recitiri contextualizate a artei performance-ului din regiune…

English version only. IP—The Institute of the Present introduces COLLEGIUM—a new layer of action within its educational programme centred on the artists’ engagement with pedagogy and other forms of reflection upon the process of working. With each edition conceived in the form of a week-long workshop for professionals from Romania and the countries of Eastern Europe, COLLEGIUM puts forward a knowledge-resource space, advocating for a confrontational field featuring a variety of practices of performance and visual arts…

IP — Institutul Prezentului anunţă prima Întîlnire Regională din cadrul programului său de cercetare, dedicată istoriei artei postbelice în Europa de Est, abordată din perspectiva cîmpului referenţial al fiecărei culturi locale. Conferinţa derulată pe durata a două zile aduce împreună specialiști și cercetători recunoscuţi din regiune și nu numai. Evenimentul va fi organizat bianual, abordînd de fiecare dată o altă tematică.

Institutul Prezentului (IP) continuă în cadrul proiectului Atlas de istorie personală seria de conferințe Privind spre viitor, privind în trecut. Pornind de la o examinare atentă a interesului artiștilor pentru istoricizare, pentru regîndirea unor modele și narațiuni aparținînd istoriei artei și culturii, pentru explorarea unei dimensiuni dialogice asupra trecutului și a unei concepții subiective asupra viitorului, proiectul prezintă publicului abordări inovatoare din practica și teoria artistică recentă.

Institutul Prezentului lansează în luna noiembrie primele numere ale seriei Parkour — o colecție de micro-publicații de artist, în format bilingv română-engleză, dedicate artiștilor Miriam Răducanu, Octavian Nemescu, Ion Grigorescu, Constantin Flondor, Lia Perjovschi.

Institutul Prezentului (IP) deschide seria atelierelor Lumea potrivit lui…, o componentă a proiectului Atlas de istorie personală. În cadrul acestor ateliere intenția artistică reprezintă un termen-cheie în investigarea și citirea vocabularului de practici artistice generate într-un anume context cultural. Fiecare atelier urmează un scenariu, o coregrafie a arhivelor personale, precis organizate împreună cu fiecare dintre artiști, în jurul unor teme sau concepte-cheie.

Institutul Prezentului (IP) lansează seria de conferințe Privind spre viitor, privind în trecut. Centrate pe o serie de aspecte dedicate canoanelor istorice ale artei și producției artistice, modului în care se desfășoară transferul, recepția și circulația conținuturilor, materialelor și ideilor într-un context cultural sau într-o realitate geopolitică dată, conferințele urmăresc să deschidă o dezbatere despre viața de apoi a istoriilor și rolul asumat de artist în remodelarea înțelegerii noastre cu privire la un viitor posibil.

Institutul Prezentului (IP) își începe în 2017 programul de cercetare și educațional dedicat consemnării unor fapte și evenimente, obiecte și situaţii artistice care au definit istoria artelor vizuale și performative din România începînd cu sfîrșitul anilor 1960 și pînă în prezent, cu proiectul Atlas de istorie personală.