Geneză. Prezență, ritual, afect

Institutul Prezentului deschide în cadrul programelor sale un palier de acțiune dedicat revizitării unor lucrări și evenimente care au marcat peisajul artistic local în zona dansului modern și contemporan. În 2019, în strînsă legătură cu expoziția 24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969–1971, organizată la Muzeul Național de Artă al României în perioada 7 noiembrie 2019 – 2 februarie 2020, Institutul prezintă un eveniment performativ bazat pe o reinterpretare a piesei Geneză a coregrafei Miriam Răducanu, realizată de artista Mădălina Dan.

Parte a programului Nocturn 9 ½  cu care s-a făcut cunoscută Miriam Răducanu la finalul anilor 1960, piesa Geneză a fost prezentată în cadrul expoziției Romanian Art Today de la Edinburgh, în 1971 (în cadrul secțiunii Fringe a Festivalului Internațional de la Edinburgh) eveniment organizat de promotorul scoțian Richard Demarco, care a reunit artiști din zona de arte vizuale în asociere cu evenimente dedicate celor mai noi explorări în teatrul, poezia și dansul contemporan românesc.

Geneză a fost realizată de Miriam Răducanu în intervalul 1969–1970, pe un solo de flaut compus de Anatol Vieru, Rezonanțe Bacovia, parte a ciclului Muzică pentru Bacovia şi Labiş, Nocturne şi Rezonanţe (1959), în spațiile de lucru ale Liceului de Coregrafie „Floria Capsali” din fosta stradă Lemnea (Casa Niculescu-Dorobanțu, unde liceul a avut sediul pînă în 1977). Una din prezentările piesei a avut loc în cadrul Nocturnului III 9 ½ din 21 noiembrie 1970 la Teatrul Țăndărică, iar Miriam Răducanu a fost ulterior invitată de regizorul Mirel Ilieșiu să integreze coregrafia acesteia în filmul În marea trecere (1971, 5 bocete în interpretarea Corului Madrigal), care a fost interzis la acel moment de cenzura comunistă.

Reinterpretarea realizată de coregrafa Mădălina Dan reprezintă o reconstrucție bazată pe documente de arhivă, texte, fotografii de la prezentări ale piesei la București și Edinburgh, pe filmul În marea trecere, precum și pe o serie de dialoguri purtate cu Miriam Răducanu.

„Corpul este un instrument, corpul face ce îi dictezi tu. […] În cazul meu a contat, din cauza muzicii, foarte-foarte mult tensiunea, mișcarea în formarea ei, leitmotivul, asociaţia. […] Dar cel mai greu se învaţă să renunţi la ideea că a face mișcări înseamnă tot dansul, în loc să treci totul prin corp, să înveţi corpul, să-l asculţi în cele mai mici amănunte. Eu am făcut de fapt un dans de cameră, n-am fost orchestră mare niciodată.” – Miriam Răducanu în publicația interviu Cronica unui dans de cameră, Parkour I, Institutul Prezentului, 2017, reeditată 2019.

Geneză
de Miriam Răducanu
coregraf și performer: Mădălina Dan
idee și cercetare: Alina Șerban
cercetare și direcție artistică: Ștefania Ferchedău
muzica: Anatol Vieru, Rezonanțe Bacovia, interpret flaut: Voicu Vasinca (înregistrare prin amabilitatea Familiei Vieru)

Program de prezentare Geneză în cadrul expoziției 24 de argumente
Muzeul Național de Artă al României, aripa Galeriei Naționale, parter
Calea Victoriei 49-53

2019
– 7 noiembrie, ora 18:30
– 9 noiembrie, orele 11:00 și 17:00
– 10 noiembrie, ora 17:00
– 15 noiembrie, ora 17:00, urmat la 18:00 de o conferință susținută de Ioana Popescu, Despre facerea și trecerile lumii
– 16 noiembrie, orele 11:00 și 17:00
– 8 decembrie, ora 16:00
2020
– 25 ianuarie, ora 17:00

Performance-ul are durata de 7 minute și este prezentat de 3 ori într-un interval de 45 min. Accesul se face pe baza biletului de expoziție MNAR (10 lei).

Născută în 1924 la Piatra Neamţ, Miriam Răducanu este considerată unul dintre cei mai influenţi artişti, dansatori şi coregrafi români. Coregrafiile sale au redefinit în mod fundamental vocabularul dansului contemporan din România, explorînd esenţializarea mişcării, raportul viu şi nesubordonat dintre arte, lărgind în acest fel noţiunea de dans ca spaţiu al sincretismului, al dialogului dintre dansatori, muzicieni, poeţi, actori. Utilizînd principii de lucru provenind din expresionismul german, la care se adaugă multiple surse din foclorul românesc, literatură şi teatru, construcţiile sale performative reintegrează muzica clasică sau jazz‑ul de o manieră inovatoare. Iniţiază în 1968 la invitația Margaretei Niculescu un program performativ care face parte din Nocturnele 9 1/2, găzduite de Teatrul Ţăndărică. Piese create în cadrul Nocturnelor au fost prezentate în turnee internaţionale la Beirut, Edinburgh, Roma, Santiago de Chile, Bruxelles, Berlin, Köln (1969–1977). Miriam Răducanu a jucat şi un rol important în planul redescoperirii corporalităţii actorului pe scenă, prin contribuţiile aduse în zona teatrală. Mentor şi profesoară a mai multor generaţii de dansatori, Miriam Răducanu şi‑a pus amprenta asupra pedagogiei coregrafice, predînd în principal la Liceul de Coregrafie „Floria Capsali” din Bucureşti.

Mădălina Dan este absolventă a Liceului de Coregrafie „Floria Capsali” din București și a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică din București – secția coregrafie; tot la UNATC a absolvit și un master în scriere dramatică. Din 1998 pînă în 2003 este membră a companiei de dans „Oleg Danovski” din Constanța. În 2008 participă la programul de burse pentru dans contemporan „DanceWeb Scholarship” – Viena. Mădălina Dan a fost artistă invitată la Școala de Dans din cadrul Arizona State University şi artistă asociată a Centrului Naţional al Dansului Bucureşti în 2016. A studiat în Berlin la HZT (Hochschulübergreifende Zentrum Tanz Berlin) la programul SoDA (Solo/Dance/Authorship). Lucrările sale au fost prezentate la Springdance Festival Utrecht, Balkan Dance Platform – Novi Sad, eXplore Dance Festival – București, Temps d’Images – Cluj, SouthBank Center & Chisenhale Dance Space – Londra, Fabrik Potsdam, Hebbel am Uffer – Berlin, TanzFabrik-Berlin, Tanzquartier Wien, Dance Theater Workshop – New York, Firkin Crane-Cork, Alta Theater – Praga, Art Stations Foundation – Poznan, Sophien Saale – Berlin, FFT Düsseldorf, Impulse Festival, Mulheim, Lyon Dance Biennale, Schauschpiel Leipzig, Hellerau – Dresda etc. În 2015 a fost laureată a Premiilor CNDB 2015, pentru contribuţia sa în dans şi performance prin spectacole, ateliere, laboratoare de creaţie şi proiecte de mentorat.

Geneză este parte a proiectului a proiectelor Prezență, ritual, afect: Către o antropologie a mișcării și 24 de argumente. Proiect și program cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Partener expoziție 24 de argumente: Muzeul Național de Artă al României.

Mulțumiri: Miriam Răducanu, Cornel Răducanu, Gigi Căciuleanu, Lena Conta Vieru și Andrei Vieru, Adelina Ivan, Linotip, Cosmin Manolescu, Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Detalii la ip@institutulprezentului.ro