Cînd intră într-o sală de teatru, Katia Pascariu simte că și-a ales bine drumul. E un spațiu care îi dă o stare de bine, îl vede ca pe un act de întîlnire, de comunicare, de dialog pe care îl înțelege și îl poate cuprinde cumva cap-coadă. Nu doar că urbanul o caracterizează, dar are nevoie de zgomotul și agitația unui oraș mare, și simte disconfort și anxietate cînd e prea multă liniște, cînd pare că timpul nu are început și sfîrșit. Katia spune că în teatru îi e mai ușor, pentru că timpul este limitat și asta este reconfortant, trăiește o istorie care are un început și un sfîrșit pe care le poate vizualiza, însă timpul real al vieții ei îi pare de neprins și de necontrolat.
Ascultaţi Parkour sonor și pe Spotify sau Youtube.
Episod realizat în cadrul „COLLEGIUM. Dincolo de cuvinte”.
Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.