Revizitîndu-și activitatea artistică și curatorială din perioada în care a lucrat ca muzeograf la Muzeul de Artă Vizuală din Galați, sculptorul Ingo Glass (1941, Timișoara–2022, Budapesta) reflectă asupra importanței pe care a avut-o acest loc pentru practica sa. Sînt ani în care contribuie în mod activ la dezvoltarea colecției de artă contemporană a muzeului, călătorind prin țară, urmărind îndeaproape preocupările generației sale, în același timp este perioada în care descoperă în atelierele navale din Galați tehnicile de sudură și vopsitorie ale metalului pe care le introduce în arta sa. Lucrările din acești ani amintesc de structurile inginerești ale arhitecturii medievale, aerul lor ascetic fiind intensificat prin negrul care le acoperă. Promotor al abstracționismului în sculptura românească, Ingo Glass își dezvoltă propriul sistem de lucru și propria teorie cu privire la raportul între formele geometrice și culorile de bază. Sub influența acelorași tehnici industriale învățate la Galați, Ingo Glass aduce culoarea în sculptura sa. Interviul se oprește asupra lucrării monumentale Septenarius (1976) din oțel lăcuit roșu, o structură abstractă amplasată la Dunăre, caracterizată de efortul ascensiunii și al tensiunii sculpturale prin folosirea arcului de cerc.

Interviu: Alina Șerban
Lucrări: © Ingo Glass
Arhive: © Arhiva Familiei Glass
Budapesta, 2022
___

Camera: Zsuzsanna Simon
Editare video: Zsuzsanna Simon & Dan Iordache
Subtitluri: Diana Bularca
Muzica: Lucian Mețianu, Pythagoreis, 1970
Identitate vizuală Parkour & IP: Radu Manelici
Vizualuri Parkour Video: Sebastian Pren

___

Film realizat în cadrul proiectelor „Uncensored Act” și „Collegium”.

Proiectul face parte din Programul cultural naţional „Timișoara — Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanţat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte.

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.