Fascinația lui Roman Cotoșman (1935, Jimbolia/RO–2006, Philadelphia/US) pentru un proces de esențializare a semnului vizual avansează o cercetare pentru un limbaj al formei care devine în cele din urmă notație. Repetate, plasate în succesiune ritmică sau în tensiune, aceste notații determină relații spațio-temporale și creează mai departe o realitate în sine. Începînd cu anul 1963, angajamentul lui Cotoșman cu abstracția lirică și geometrică, arta concretă și cinetică generează un interes pentru raportul dintre ordine și haos, pentru trecerea de la senzorial la spiritual în artă. Sintaxa constructivă a artei sale se îmbină cu o analiză a experiențelor dinamice care au loc între „structurile artistice și privitori prin implicarea lor activă în recepția mesajului vizual”. Opera sa avansează o practică inovatoare în arta românească la începutul anilor 1960, influențînd cercul de artiști și prieteni din Timișoara, precum Paul Neagu, Diet Sayler, Ștefan Bertalan și Constantin Flondor. Împreună cu aceștia din urmă, cofondează grupul de artă cinetică și op-art 111 (1966–1969). După participarea la Bienala de la Nürnberg în 1969, Cotoșman decide să emigreze în SUA și în 1972 se stabilește la Philadelphia. Arta sa continuă direcția constructivă și geometrică, întrupînd de această dată un impuls de a lucra cu permutările și combinațiilor de elemente, precum Jocuri tensionate, 1970–1975/76, Jocuri descentrate, 1979–1980.
Livius Ciocârlie, născut în 1935 la Timișoara, este scriitor și critic literar, prieten apropiat al artistului Roman Cotoșman.