Constantin Flondor, născut în 1936 la Cernăuţi, este iniţiatorul unei serii de momente determinante din istoria neo‑avangardei artistice româneşti. Afişînd o vădită neîncredere în pura subiectivitate, lucrările sale se disting printr‑o interiorizare a lecţiei structuralismului, întrupînd microcosmosuri ce aderă la un principiu de ordine şi la un studiu sistematic al lumii în care artistul respiră şi contemplă. Caracterul puternic interdisciplinar al activităţii lui Constantin Flondor, noul tip de obiectivitate investigat, precum şi experimentele iniţiate în domeniul educaţiei vizuale, au determinat o deturnare semnificativă a modului de înţelegere a procesului artistic şi a cunoaşterii vizuale. Este membru fondator al 111 (1966–1969) şi Sigma (1969–1978), grupări artistice de factură interdisciplinară, stimulate de interesul pentru gîndirea sistemică, tehnologiile avansate şi comunicarea vizuală, asociate cu revizitarea constructivismului de la începutul secolului 20. Interesul pentru studiul naturii nu l‑a părăsit însă nici o clipă, chiar şi cele mai geometrizante forme purtînd referinţe la universul vegetal. Se întoarce, prin film şi fotografie, la pictură şi amplifică cercetarea vizuală, contribuind la înfiinţarea grupului Prolog în 1985.