„un atelier de idei, un organism, încredere, mozaic, un spațiu magic, libertate, fluid” sînt cuvintele în care membrii Peninsula au sintetizat experiența în cadrul grupului trecînd prin întîlniri și discuții de-a lungul perioadei 2022-2023.

La final de 2023, o serie de interviuri și contribuții sub formă de text, fotografii, performance sau desen realizate de membrii Peninsula vorbesc despre Timișoara 2023 și modul în care participanții au trăit experiența Peninsula.

Ele pot fi vizionate mai jos sub forma unui clip colectiv și a unor materiale individuale sau pe canalul Youtube Institutul Prezentului. Interviuri realizate de Mara Mărăcinescu și Ștefania Ferchedău. Vizual Peninsula: Sebastian Pren

Proiectul face parte din Programul cultural naţional „Timișoara — Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanţat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte.



Bianca Băilă este artistă vizuală sezonieră, grădinăreasă experimentală, coordonatoare de programe şi om de comunicare la Fundaţia Comunitară Timişoara.

Peninsula: desen de Bianca Băilă


Peninsula este despre a descoperi ce n-ai știut, despre a accepta unele lucruri pe care-ai vrut să le uiți sau să le ștergi, de-a spune că nu-ți place un prezent care, poate, pentru alții, împlinește. Și totul, fără să fii judecat. Fiindcă eu cred că arta rescrie mereu frumusețea lumii, indiferent ce înseamnă asta pentru privitor. Și pentru ocazia de a înțelege asta sunt recunoscătoare.

Otilia Galescu: Copilărie regăsită într-un glob de sticlă. Sau vremea recoltei mele (reflecție pe marginea expoziției Vremea recoltei, artist Ioana Maria Sisea (Kunsthalle Bega, septembrie 2022)

Otilia Galescu (aka Ghițescu) este jurnalist și călător, crede că Vulpea avea dreptate spunîndu-i Micului Prinţ că devii pentru totdeauna răspunzător de ceea ce ai îmblînzit.


Evenimentele culturale de anul ăsta au polarizat. Au pornit discuții juste și injuste. Au generat atât colaborare, cât și război în rândul clasei politice. Dar au și coagulat comunitatea. Au creat efervescență într-un oraș mort și lipsit de speranță. Ne-au arătat că unele vise, cu suficientă muncă, devin realitate.

Alex Luca: Timișoara 2023 – scurt jurnal în imagini

Alex Luca este un inginer pasionat de artă, cultură și implicare civică. 101% din timpul liber îl petrece activînd ca voluntar în diverse organizaţii sau structuri care își propun să contribuie la îmbunătăţirea sistemului educaţional din România. Dacă ar fi să îi mai rămînă totuși puţin timp, cu siguranţă l-ar petrece la expoziţii, piese de teatru sau concerte.


Cristina Potra-Mureșan este co-fondatoare a centrului cultural independent FABER și a Fundaţiei Comunitare Timișoara. A făcut studii de management în Irlanda și Franţa și a lucrat în diverse echipe internaţionale și multidisciplinare.


Oameni din diverse arii profesionale și de interes ne-am adunat lună de lună în locații pe care ni le-am ales de comun acord și am discutat liber și curajos despre acțiunile culturale din spațiul timișorean, ajutându-ne unii pe alții să le pricepem într-un efort hermeneutic și de înțelegere deopotrivă plăcut și foarte folositor. Asemenea întâlniri sunt sarea și piperul în comunitățile culturale vii, sunt de-a dreptul necesare pentru dezvoltarea culturală durabilă. Sunt încântată că au fost și sunt posibile în spațiul urban timișorean.

Adina Ștefănescu: Despre semnificațiile corporalității în arta contemporană sau noul realism (eseu pornind de la Valea nebănuită/ Uncanny Valley, un spectacol de Rimini Protokoll, festivalul Eurothalia 2023, Teatrul German de Stat, și de la Tu ești un alt eu – o catedrală a corpului, expoziție de Adina Pintilie, Kunsthalle Bega, 2023)

Adina a absolvit facultatea de filosofie și informatică și e îndrăgostită de artă, filosofia culturii, dar și tehnică și știinţă. Are un masterat pe epistemologie și un doctorat pe governance și cybersecurity.  Multă vreme a lucrat ca lead auditor în securitate informaţională și a fost arhitect de software. Îi place să picteze în diferite medii, mai ales în ulei, să scrie și să călătorească. Idealul său de om este unul umanist, de factură renascentistă, deschis spre toate aspectele cunoașterii nondogmatice și spre mediul creativ, fie că e știinţific, estetic sau moral.


Mihai Toth: Trying to Understand the Cultural Francise with My Imaginary Twin Brother (performance pornind de la Cargo Berlin – Timișoara, de Rimini Protokoll, 2023)

Mihai Toth este artist vizual, trăiește și lucrează în Timișoara; actual student doctorand în cadrul Facultăţii de Arte și Design din Timișoara; membru fondator al Asociaţiei Culturale Baraka Artist. Preocupat de sisteme referenţiale de tip colectiv în care cooperarea și coordonarea în grup primează în faţa mecanismului individual.